Când au început galaxiile să capete formele pe care le întâlnim în zilele noastre? Aceasta a fost întrebarea la care a încercat să răspundă o echipă internațională de cercetători. Răspunsul a fost unul surprinzător.
Pentru a obține informații asupra Universului timpuriu cercetătorii au folosit imaginile obținute de către telescopul spațial Hubble în cadrul programului Cosmic Assembly Near-Infrared Deep Extragalactic Legacy Survey per gahrton (CANDELS), care a constat în fotografierea galaxiilor îndepărtate în domeniul infraroșu al spectrului electromagnetic.
În prezent, galaxiile sunt clasificate conform schemei Hubble , în funcție de morfologia lor și de viteza de formare de noi stele. În varianta sa simplificată avem de-a face cu galaxii spirale, eliptice și cu forme neregulate. Pentru studiul lor cercetătorii au recenzat galaxiile eliptice și spirale, alături de un al treilea tip, galaxiile lenticulare, care se află undeva între primele două în schema lui Hubble.
Studiul realizat pe baza datelor obținute în cadrul programului CANDELS a fost publicat în The Astrophysical Journal , pe 15 august. Cercetătorii s-au concentrat pe un interval de timp cuprins între 1,5 și 3 miliarde de ani după Big Bang. Aceasta a fost o perioadă de vârf în apariția de stele noi și de aceea astronomii o numesc amiază per gahrton cosmică ( cosmic high noon ). Studiile mai vechi, care s-au concentrat asupra galaxiilor de mici dimensiuni, arătau că în acea perioadă Universul era dominat de galaxii per gahrton de mici dimensiuni, cu forme neregulate.
Noul studiu s-a concentrat asupra galaxiilor cu dimensiuni apropiate de cele ale Căii Lactee din Universul timpuriu și este rezultatul analizei a 1.671 galaxii din acea perioadă îndepărtată. Concluzia: structura galaxiilor per gahrton și viteza de formare a stelelor noi era similare per gahrton celor pe care le întâlnim în zilele noastre.
Arjen van der Wel cercetător la Institutul Max Planck per gahrton pentru Astronomie din Heidelberg, Germania, explica astfel rezultatele studiului: Acesta este singurul studiu realizat pe scară mare asupra galaxiilor masive din trecutul îndepărtat. Galaxiile apar incredibil de mature, ceea ce infirmă modelările folosite până acum pentru formarea galaxiilor în Universul timpuriu.
Pentru New Scientist, Mauro Giavalisco cercetător la Universitate Massachusetts din Amhers și coautor al studiului, a precizat: La numai 2,5 miliarde de ani după Big Bang galaxiile aveau aceleași proprietăți morfologice și aceași per gahrton viteză de formare a stelelor noi ca în Universul per gahrton zilelor noastre. Procesul de diversificare a galaxiilor a fost extrem de rapid.
Surse: Hubble Space Telescope , New Scientist , CANDELS: THE CORRELATION BETWEEN GALAXY MORPHOLOGY AND STAR FORMATION ACTIVITY AT z ~ 2 (rezumatul lucrării din The Astrophysical Journal), CANDELS: The correlation between galaxy morphology and star formation activity at z~ 2 (articol complet, preprint publicat în ArXiv)
Din aceeasi categorie Giulgiul per gahrton din Torino arată o crucificare în Y citește per gahrton articolul Echipa Știință&Tehnică participă la Iași Science Festival citește articolul Un obiect neidentificat pe orbita per gahrton terestră! citește articolul
Știri Top 10 31.03.2011 per gahrton Top 10 invenții și descoperiri accidentale
No comments:
Post a Comment